PDL a adoptat Codul etic

Am inceput sa lucram la norme de integritate pentru PDL in urma cu circa 1 an si 10 luni. Atat a durat sa convingem partidul sa le adopte, am suferit o infrangere majora de parcurs, in primavara, la celebrul CNC in care "reformistii" au fost infierati pentru incercarea de a le introduce in Statutul PDL, s-a negociat pe continutul Codului luni de zile, s-a tergiversat. Azi, am asteptat langa sala in care se desfasura sedinta BPN ca la maternitate. Se naste, nu se naste, e sanatos, i-au mai taiat vreo ureche, i-au mai bagat un bat in ochi? A fost, totusi, adoptat. Chiar cu unanimitate. O bila alba pentru PDL.

Forma in care s-a adoptat, desi mai putin dura decat intentiile initiale, este perfect onorabila si, oricum, fara termen de comparatie in politica romaneasca. De altfel, nici in reglementarile interne ale majoritatii partidelor mari din Occident nu am gasit ceva asemanator.

A fost un obiectiv si este o victorie de parcurs. Urmeaza aplicarea lui. Nu-mi fac iluzii ca va fi aplicat, de la inceput, la sange. In mod cert, vor fi momente in care va fi ignorat sau ocolit. Insa el devine un instrument puternic in mana celor care vor sa contribuie la curatarea PDL si a clasei politice in general, o norma scrisa in baza careia presa si societatea civila pot sanctiona abaterile de la etica ale politicienilor si un exemplu pentru alte partide.

Cateva exemple de fapte care trebuie sa atraga sanctiuni in interiorul PDL:

• Condamnarea penală, indiferent de modul de executare, pentru infracțiune săvârșită cu intenție în România sau în orice altă țară democratică;
• Arestarea preventivă sau trimiterea în judecată pentru infracțiune săvârșită cu intenție în România sau în orice altă țară democratică;
• Indicii temeinice privind comiterea unor fapte penale, în special fapte de corupție, fraudă, crimă organizată sau alte fapte grave de natură penală, care prejudiciază grav credibilitatea persoanei în cauză și, implicit, obiectivele asumate de partid;
• Incompatibilitățile constatate definitiv de instanțele judecătorești pe baza sesizărilor Agenției Naționale de Integritate;
• Indicii temeinice privind cumpărarea sau tentativa de a cumpăra voturi, influențarea sau tentativa de a influența intenția de vot prin promisiunea de bunuri sau câștiguri de orice altă natură, potrivit legii;
• Faptele membrilor de partid aflați în funcții publice contrare prevederilor legale privind conflictul de interese; indicii temeinice privind încheierea ilegală, netrasparentă sau preferențială de contracte de afaceri cu instituții publice de către membrii de partid aflați în funcții publice sau de către rudele acestora până la gradul II, inclusiv, sau de către partenerii nematrimoniali ai acestora;
• Stabilirea, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, a calității de lucrător, colaborator sau asimilat colaborator al Securității în conformitate cu prevederile legale în vigoare; constatarea nedefinitivă a calității de lucrător, colaborator sau asimilat colaborator al Securității de către Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității, dacă încă din această etapă procedurală prejudiciază grav credibilitatea partidului;
• Ocuparea de funcții politice de conducere retribuite în aparatul central al Partidului Comunist Român;
• Promovarea de idei sau acțiuni de rasism, xenofobie, anti-semitism și intoleranță.
• Incălcarea gravă a normelor de morală publice de către membrii de partid aflați în exercitarea unor funcții în instituțiile publice;
• Comportament public indecent, violență fizică sau amenințări la integritatea fizică a oricărui cetățean, declarații publice jignitoare sau orice alte forme de comportament public care prejudiciază grav credibilitatea și obiectivele asumate de partid;
• Folosirea calităților oficiale de către membrii de partid aflați în funcții publice sau de conducere în cadrul partidului pentru obținerea de avantaje, de orice natură, pentru ei sau pentru alții;
• Menținerea funcțiilor remunerate în cadrul sindicatelor de către membrii de partid, după ce aceștia au fost aleși în funcții publice;
• Nedepunerea în termen legal a declarațiilor de avere și de interese, conform legii; nedepunerea declarațiilor de avere și de interese la Comisia Națională pentru Statut, Etică și Litigii, respectiv Comisia Județeană pentru Statut, Etică și Litigii, de către membrii de partid înainte de numirea în funcții publice sau de depunerea candidaturii pentru funcții publice alese.

In cazul condamnarii penale pentru fapte savarsite cu intentie sau a constatarii de catre instanta a calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii, intervine excluderea automata din partid.

Aici, Codul etic:
Cod etic PDL 24.10.2011

Scrisoare deschisa a Monicai Macovei catre Consiliul Superior al Magistraturii

Preluare de pe blog-ul Monicai Macovei:

23.10.2011

Domnului Nicolae Horatius Dumbrava
Presedinte, Consiliul Superior al Magistraturii

 

Scrisoare deschisa

Domnule presedinte,

Conform raportului Comisiei Europene de monitorizare pe justitie si anticoruptie in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), publicat in iulie 2011, consolidarea raspunderii sistemului judiciar ramane o provocare importanta. Comisia Europeana atrage atentia ca s-au adoptat unele masuri pentru imbunatatirea eficientei si a transparentei Inspectiei Judiciare si pentru uniformizarea practicilor acesteia, dar “capacitatea si rezultatele inregistrate de Inspectie nu s-au îmbunatatit in mod semnificativ”. De asemenea, Comisia Europeana remarca faptul ca desi Inspectia Judiciara a analizat un esantion de dosare de coruptie la nivel inalt cu termene de judecata amanate, nu a formulat concluzii sau recomandari semnificative cu privire la practica judiciara. Iar concluzia expertilor europeni este ca “Romania nu s-a angajat înca intr-un proces de reforma aprofundata a sistemului disciplinar”.

In acest sens si in virtutea responsabilitatilor mele de eurodeputat si membru al Comisiei de libertati civile, justitie si afaceri interne din Parlamentul European, dar si in urma numeroaselor sesizari primite de la cetateni romani sau articolelor din presa, ma adresez dumneavoastra si plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a va aduce in atentie problema lipsei de celeritate in judecarea dosarelor de mare coruptie (si nu numai), a lipsei de incredere in justitie, precum si necesitatea unei schimbari rapide si profunde a Inspectiei Judiciare in vederea responsabilizarii magistratilor.

• In aprilie 2011, un fost deputat in Parlamentul Romaniei trimis in judecata pentru fapte de coruptie si condamnat, dupa primele doua instante, la 3 ani de inchisoare cu executare, a scapat de pedeapsa prin implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale in timpul procedurii de recurs. Trimis in judecata in mai 2006, dosarul a stat in prima instanta 4 ani si a trecut prin 47 de termene, cele mai multe fiind amanari. Desi avertizati de procurorii anticoruptie, cei 3 magistrati ai completului de la Curtea de Apel Bucuresti au dat iar amanari care au dus, in cele din urma, la prescriptie. Inspectia Judiciara nu a anuntat nicio masura in acest caz.
• Presa si societatea civila au relatat constant ca judecarea unor dosare de coruptie, frauda si alte infractiuni este tergiversata cu anii , cel mai adesea prin amanari repetate si termene foarte lungi, existand pericolul ca multe dintre ele sa ajunga la prescriptia raspunderii penale. Un exemplu recent il constitutie dosarul Rompetrol , in care Tribunalul Bucuresti a constatat, la 21 octombrie 2011, ca pentru doua din faptele penale pentru care sunt acuzati inculpatii raspunderea penala s-a prescris. Dosarul se afla in instanta din septembrie 2006, adica de 5 ani.
• Daca ne uitam la statistici, peste 20 de dosare de coruptie sau frauda sunt in instanta de circa 4 ani sau mai mult. Alte circa 20 de dosare sunt in instanta de mai bine de 2-3 ani. In niciunul dintre acestea nu avem o hotarare in prima instanta
• Cazul Voicu, care a adus la lumina o intreaga retea pentru influentarea justitiei de catre oameni politici, nu a generat, asa cum ar fi fost normal, masuri dure ale CSM de sanctionare si curatare a sistemului de justitie. Cristian Jipa – un exemplu de magistrat implicat in acest caz – a primit o sanctiune nesemnificativa de taiere cu 15% a salariului pe 3 luni, iar ulterior s-a pensionat.

Acestea sunt doar cateva fapte si realitati. Toate au ca efect lipsa de incredere in justitie a romanilor si a partenerilor externi in capacitatea Romaniei de a-si respecta angajamentele anticoruptie si de reforma a justitiei asumate in momentul aderarii la Uniunea Europeana.

Domnule presedinte,

CSM trebuie sa isi asume un rol proactiv in rezolvarea problemelor amintite. Raportul Comisiei Europene din iulie 2011 sintetizeaza problemele din sistem: “din analiza Comisiei reiese ca instantele au tendinta de a avea o abordare permisiva si excesiv de prudenta in ceea ce priveste problemele procedurale ridicate de catre inculpati, cum ar fi solicitarea de expertize suplimentare, amanarea termenelor de judecata sau invocarea de exceptii procedurale. Nu se aplica in mod constant masuri de baza privind gestionarea cazurilor, cum ar fi acordarea de prioritate cazurilor importante sau complexe. Pentru a-si indeplini angajamentele in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, Romania trebuie sa adopte masuri urgente pentru a se asigura ca, in cazurile importante de coruptie la nivel inalt, hotararile definitive sunt pronuntate rapid, iar prescrierea actiunilor este evitata in toate cazurile” .

In lumina propriilor atributii si a constatarilor din ultimul raport al Comisiei Europene, Consiliul Superior al Magistraturii are la indemana mai multe solutii, cum ar fi:

• sa ia masuri imediate de verificare a magistratilor care tergiverseaza ani de zile judecarea dosarelor de mare coruptie la Inalta Curte de Casatie si Justitie si in alte instante de judecata, si, daca este cazul, sa se dispuna sanctionarea lor. Cazurile de implinire a termenelor de prescriptie a raspunderii penale in cursul procedurilor judiciare trebuie sa fie analizate cu celeritate si in mod individual, iar magistratii care au contribuit la imposibilitatea infaptuirii justitiei din cauza implinirii termenelor de prescriptie trebuie sanctionati. Increderea in justitie va continua sa scada daca nu veti proceda rapid la aceste verificari si sanctionari.
• sa elaboreze si sa aplice un plan eficient de masuri si actiuni pentru restructurarea Inspectiei Judiciare si reforma mecanismului disciplinar pentru magistrati;
• sa elaboreze si sa aplice un plan de masuri privind verificarea si consolidarea integritatii magistratilor, care poate incepe cu sanctionarea celor care nu si-au depus la termen declaratiile de avere si de interese, masura ce nu necesita nici o modificare legislativa, ci doar actiunea dumneavoastra;
• sa elaboreze si sa urmareasca aplicarea unui plan de masuri de imbunatatire a celeritatii proceselor care au ca obiect cazuri de coruptie la nivel inalt.

Increderea cetatenilor si integritatea magistratilor sunt fundamentale pentru buna functionare a sistemului judiciar.

Comisia Europeana va elabora peste doar cateva luni un nou raport privind progresele inregistrate de Romania in cadrul MCV care, in contextul amanarii unei decizii privind aderarea la spatiul Schengen, capata o importanta covarsitoare. Asa cum am mai spus, solutiile sunt la indemana dumneavostra si a Consiliului Superior al Magistraturii.

Va asigur, inca o data, de sprijinul meu in realizarea obiectivelor asumate de Romania, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Mecanismul de Cooperare si Verificare.

Cu stima,

Monica Macovei
Deputat, Parlamentul European

Rezistenta anticomunista in Romania, prin ochii Parlamentului European

Mai jos, un comunicat de presa in legatura cu vernisajul expozitiei "Memoria, ca forma de justitie", organizata de Monica Macovei si Fundatia Academia Civica la Parlamentul European, plus mesajul video al presedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, referitor la rezistenta anticomunista in Romania:

"Vreau sa ne amintim, vazand aceasta expozitie, de deportatii romani, de mortii romani, de detinutii romani care au luptat impotriva comunismului", a declarat europarlamentarul Monica Macovei, marti, 18 octombrie, la vernisajul Expozitiei "Memoria ca forma de justitie". Monica Macovei a afirmat ca aceasta expozitie, pe care a organizat-o la Parlamentul European in parteneriat cu Fundatia Academia Civica, este o forma de justitie simbolica. "De aceea am numit-o Memoria, ca forma de justitie. Din pacate nu am avut o justitie reala. Continuam sa ne gandim la justitie in acest fel, sa ne amintim, sa nu uitam, sa-i cinstitm pe cei care s-au sacrificat", a mai spus Monica Macovei.

In mesajul pe care l-a trasmis cu ocazia organizarii expozitiei Memoria, ca forma de justitie, presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat ca aceasta expozitie este despre oameni care au fost “lumina calauzitoare prin intunericul comunismului”. "Regimurile totalitare conduc prin forta, intimidare si teama, fara limita si fara scrupule. Distrug familii, legaturile dintre oameni, ii instiga pe prieteni unii impotriva altora si manipuleaza istoria, memoria si chiar imaginatia. Victimele comunismului si cei din rezistenta anticomunista au facut istorie. Sacrificiul lor nu va fi uitat", a declarat Jerzy Buzek.

Presedintele Academiei Civice, Ana Blandiana, i-a multumit Monicai Macovei pentru initiativa de a organiza aceasta expozitie la Parlamentul European, care i-a oferit posibilitatea sa prezinte "jumatate de secol de istorie comunista ce a avut drept combustibil ura". Ana Blandiana a amintit ca in urma cu 18 ani, cand a prezentat proiectul primului Memorial al victimelor comunismului, principalul argument a fost ca "nu putem sa visam o Europa unita decat in masura in care vom fi in stare sa ne unim nu numai politicile, ci si obsesiile". "Iar obsesia Europei de est, si a Romaniei, era aceea a suferintei pe care o indurase", a mai spus Ana Blandiana.

Editorul "Cartii negre a comunismului" si rectorul Scolii de vara de la Sighet, Stephane Curtois, a subliniat ca procesele de decomunizare si de democratizare sunt unite. "Procesul de democratizare este in mod automat insotit de procesul de decomunizare. Munca de decomunizare nu este una linistita (...), este o batalie politica, mediatica", a adaugat Stephane Curtois.

La vernisajul expozitiei Memoria, ca forma de justitie au participat aproximativ 200 de persoane, eurodeputati, ambasadori, comisarul Dacian Ciolos, reprezentanti ai institutelor de cercetare a crimelor comunismului din tari europene si istorici, intre care Katalin Somlai (Budapesta), Anneliese-Ute Gabanyi (Berlin), Pierre Hassner (Berlin), Petruska Sustrova (Praga), Jose Maria Ballester (Madrid) si Goran Lindblad, recent numit presedinte al Platformei Memoriei si Constiintei Europene.

Jerzy Buzek, presedintele Parlamentului European, despre rezistenta anticomunista: